Strofe aparente

Privesc in sictir lumea ce ma inconjoara,
Astept sa vina ploaia...
Astept un semn,
Sa defineasca privirea mea prostut de vaga...

Ma aflu singura intr-un spatiu vid,
Sunt nelinistita, vreau sa scap...
Ma simt atacata de propria-mi lume,
Din spatele privirii mele reci si sceptice.

Mie frig..., vine iarna,
Astept picaturile lunecoase sa picteze un tablou abstract,
De gri mat.

Totul e vid, mort, rupt de lume
Rece..., ca sentimentul singuratatii,
Ce-mi nelinisteste aparenta sceptica de tablou abstract.